poemul tăcerii

ascultă,
lumea ta s-a prăbuşit
în cine crezi?
de ce eşti în război
cu oamenii pe care i-ai iubit?
de ce uşor-uşor
 te-ndepărtezi?

ascultă,
cine eşti tu, într-adevăr
de unde vii
spre ce te-ndrepţi?
de ce-ai muşcat atunci din măr?
azi oare poţi să te abţii?
..şi ce aştepţi?

ascultă,
vreau să îmi răspunzi:
" ştiu cine sunt, unde mă-ndrept,
nu cer prea mult, ascult, aştept,
cred în cuvânt şi am un sens
dar tu mă pierzi, din când in când
în universul tău imens.
.
nu m-am ascuns."


Iubirea, însă, n-a răspuns.