" – Cum pot trai oamenii fara dragoste?
    – Ma intreb si eu… Se vede ca de-asta-s asa multi fumatori. " 

Ionel Teodoreanu - " Lorelei "

des-pre

ti-am golit cuvintele de sensul lor obisnuit
aripile mele te-au dus prea departe
eu nu sunt trist, de ce-ai fi trista  
cand un cuvant ne mai desparte ? 

Precum pamantul de ape,noaptea de zi 
sau viata de moarte,
suntem la o distanta de-un clipit de gene verzi
si o coperta rupta de carte.

"- An-ca ! stii, cuvintele din doua silabe se uita mai usor", spuneai candva

analiză matematică

știi că ți-am spus de-atatea ori,nu pot să te-nțeleg pe tine
tu ești o ecuație cu n necunoscute, eu sunt cuvântul
nu-mi place matematica, nu pot să-nțeleg infinitul
nici eternitatea nu o-nteleg, nici ochii tăi, nici vidul

tu nici măcar nu știi că toate cuvintele au un sens
eu nici măcar nu știu să rezolv o ecuație 
suntem două capete opuse de interval deschis
rămân ce-am fost mereu, un semn de punctuație

o mie de motive

eu nu ți-aș mai mărturisi nimic
dar fiindcă astăzi mă citești
m-am hotărât să-ți spun doar ție
tot ce nu pot scrie din mii de motive
ascunse prea bine,într-o poezie.
eu nu-ți mai arăt nimic, niciodată
căci tu vrei să-nțelegi numai ce poți
dacă cuvintele te calcă pe nervi
prietene,te sfătuiesc să fugi de toți
poemul meu este cuvântul
și-acum că ți-a intrat în ochi
clipești nebun, te zbați ca vântul
te rotești în jurul axei tale ca pământul !

moment

-De ce eşti necăjită?
-Fiindcă sunt un copil abandonat.
-Ei drăcie!
-Crezi că numai copiii în faşă pot fi abandonaţi?
-Şi cine te-a abandonat?
-Mai întâi tata, pe urmă mama, şi acum un băiat.
-Mizerabilul!
-Nu e mizerabil, e un băiat care nu mă iubeste

-E un prost.
-E unul din cele câteva milioane de proşti care nu mă iubesc.