ia să vezi ce întâmplare a putut să se petreacă,
cum stăteam pe-un colţ de soare, îmbrăcată într-o geacă,
mi-a şoptit încet o rază: "niciodată să nu crezi
în cel care nu visează în tăcute dup-amiezi,
sau in cel ce nu cuprinde infinitul cu privirea,
fiindcă nu cunoaşte jocul, poezia sau iubirea;
cu curaj creează-ţi vise, ele orice-ar fi nu pier
şi-ai să străluceşti mai tare decât mine sus pe cer."
(fiecare dintre noi are raza lui de soare. a mea are şi tunsoare! nu-i nici mică, dar nici mare, cât să-ncapă-ntr-o scrisoare.)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu