Blogul Ancuţei
un jurnal de poezie
sâmbătă, 3 septembrie 2016
port un surâs la-ncheietura mâinii stângi
și o tristețe ca pe un copil în pântec
iar dacă reușești să le atingi, precis
tu le transformi în toamnă și în cântec
Un comentariu:
Androni Mike
4 octombrie 2016 la 06:20
... bucurie si agonie naste avid un rasarit.
Răspundeți
Ștergere
Răspunsuri
Răspundeți
Adăugați un comentariu
Încărcați mai multe...
Postare mai nouă
Postare mai veche
Pagina de pornire
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
... bucurie si agonie naste avid un rasarit.
RăspundețiȘtergere