outdoor

viaţa e o petrecere de lux,

toate şosetele sunt desperecheate

aud zgomot de sticle sparte,

ea aude inima cuiva foarte aproape

sub piele-mi danseaza vene sparte

" bai ratato,treci intr-o parte ,

o sa te calce masina cu ganduri ! "

urla un mos care vinde o carte.

dar ea nu aude,ce-i pasa de toate ?

isi cauta in geanta mergand mai departe.

poetry of empty spaces

m-am saturat de uniforma voastra si decor..

o sa ma mut de pe trotuar,

vi se cunoaste ipocrizia dupa buze,

bieţi clovni cu ruj multicolor.

eu nu mai fac nimic transpus

desenez,duc gunoiul,tac

uneori mă întreb dacă oamenii mor   

atunci când nu mai au nimic de spus.

con-cret

you like screwing with my mind! iti place sa te ascunzi pe dupa degete.dacă greşesc nu mă lua în serios,înjură-mă offline,fă-mi mustăţi în toate pozele şi leagă-te de pasiunile mele tâmpite.ştirile ca de obicei nu sunt din cele mai bune,o profesoară a fost omorată de către fiul ei minor.ma certam zilele astea cu televizorul desi multe lucruri ma cam lasa rece.

...acum unghiile mi le colorez cu rosu,asa m-a sfatuit doamna feng-shui.

soarele asta ma omoara.

albastru cer-nainte,

 40*C indoor si outdoor

si tot nu gasesc un subiect fierbinte.

ca si cand

fii atent,sfârşitul lumii decurge logic

din întâmplarea că uite,nu pot

ţine de una singură soarele ăsta,

ia-l de pe umerii mei !

ia-l din pieptul meu

vezi cum faci un soare mai mic

un soare mai trist,

un soare mai usor,

un soare mai artist.

să-l pot duce fără ajutorul tau

altfel ma vei gasi in stratul de ozon

unde concentratia de poezie e prea mare

si sentimentele radioactive iti fac rau.

o sa avem doar doi plămâni

o sa respirăm pe rând

o dată tu
o dată eu

când respiri tu eu intru în moarte clinică

eşti o hematie lascivă care-mi hrăneşte inima zi de zi

leşin în tine, e ca şi cum n-aş leşina 

respir prin cuvintele spuse la ureche

dar nu-mi mulţumi ca atunci când îmi dă restul la pâine,

mulţumeşte-mi ca atunci când

iţi pun inima pe tavă şi spun

ia-o, mănânc-o la micul dejun.

[sau la cină, nu contează.]

9 si 20

m-am intors la confluența dintre două vase sangvine,aici te găseam mereu.pachetul de tigari e tot pe masa,telefonul la fel.
toate erau,respiram sacadat.ceasul arata 8 si 47.oricine mai intarzia din cand in cand,dar nu si tu.esti mereu prezent in gandul meu la ora exacta.e 9 si 16 minute,la dracu ! de fiecare data te intorceai dupa primul sfert de ora.mai bine facem un pact,imblanzeste-ma din nou.incepi cu palma stanga,acolo m-ai atins prima oara.e un loc vulnerabil la emotii.pe aici te poti intoarce,cavitatea toracica e atat de elastica incat incapem amandoi.electricele tale maneci indoite in sus si umerii puternici se ridica spre albastru deschis.ma gandesc ca asta ar fi motivul pentru care se prabusesc avioane uneori,prin amintirile mele de ieri.iti scriu pentru ca stii bine ca nu te-as fi cautat daca nu te-as fi gasit .ce mai conteaza ca parul mi l-au taiat la un joc de noroc sau ca grupa sangvina mi s-a schimbat dupa eclipsa?tot aici ma gasesti,intre omoplatii tai,la o rascruce de drumuri si-o dara de praf intr-o vara senina.

like a storm in july

Ar trebui să ies în ploaie să îmi dau tricoul jos 
ca stropii să ajungă următoare poeme 
și să îți zic bună dimineața trilulilu
să iti intind cu doua degete o tigara

pentru că le uiți totdeauna în buzunarele mele

poemul de azi este deja ţăndări 

mă uit cum cade de la balcon
în multe bucăţi de gheaţă
eu rămân singură cu sandalele în mâini
te sun şi-ţi spun:

„la Bucureşti plouă, eu merg desculţă pe Magheru”

păcat că nu ai o fereastră în tavan
să mă vezi cum alerg...

iti amintesti cand pe trotuarul asta

se numarau oamenii din doi in doi ?