accident matinal

intr-o dimineaţă oarbă
am scăpat
de sub căciulă
scurtul fir de aţă albă
întins
până la rotulă.
singurul ce-a observat
ai fost tu,
dar din păcate
ai privit nevinovat
stând cu mâinile la spate.
nu te cert eu pentru asta
pentru că aşa ţi-e firea
însă firul meu,
se pare
ţi-a cam încurcat privirea.

mi-am simţit atunci poemul
într-o zonă cervicală
şi-am asociat cuvântul
c-o problemă
..medicală
acum ştiu cu toţii ştirea
cum c-ai tras de fir spre tine
si mi-ai deşirat gândirea
în fragmente foarte fine.
totuşi,
am o rugăminte
pentru când înveţi să coşi,
să nu-ţi faci din ea căciulă,
rişti ca mine s-o descoşi!