o să mă îmbrac din nou în fata care rosteşte cuvinte
cuvintele, mai precis, nimic la întâmplare
deşi
îmi place întâmplarea!
îmi plac verbele la gerunziu, pronumele personale
trenurile personale
metaforele, vocalele (mai mult ale tale)
m-am săturat de tot ce scriu
mereu ajung la aceeaşi idee
clipă de clipă, mama,
aceeaşi femeie
de aproape nouăşpe ani
în fiecare dimineaţă acelaşi ceai
aceeaşi oră
acelaşi "ancuţa, grăbeşte-te
hai!
întârzie mă-ta la serviciu! "
când înveţi să îţi controlezi tonul
mă anunţi.
ştii că nu agreez prea multă lume
poate aş prefera un drum numai al meu,
şi-un pas precum al tău,
lipsit de urme
să nu mă-ntrebe nimeni
unde eşti ?
şi un alt nume sau
alt sens. - poate-mi găseşti
şi n-are nimeni nicio vină pentru tot
poate doar gândul meu ce nu-şi găseşte locul
şi caut.. şi căutând constat că pot
să părăsesc pentru o viaţă jocul.
Astăzi, din motive neelucidate încă
s-a sinucis o fată mică-n
scris!!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu