În care nu am vrut să fiu atentă
Când ştiam bine ce urma să fie
În primăvara aia transparentă ?
Acum şi vara e tot transparentă
Şi orice anotimp e de-nţeles
Iar dacă eu sunt uneori absentă,
Tu mă găseşti visând în orice vers.
Îţi aminteşti codiţele-mpletite
De tine-n ziua aia transparentă?
Sau zâmbetele noastre zăpăcite
Şi toata lumea ce era prezentă ?
Îmi amintesc de iarna aia rece
În care ochii tăi priveau în gol
Şi îmi spuneau"eşti tânără,iţi trece"
...aceiaşi ochi şi azi şi-celaşi hol.
Îţi aminteşti de poza dintr-o gară
În care mă ţii strâns să nu mă pierzi,
De frigul şi ninsoarea de afară
Ce nu contau în multe dup-amiezi?
Sau cum râdeai că mai cred încă in poveşti
Spunând pe tonul ăla amuzant:
" Ancuţa, ce prostuţă eşti !!
Te rog să îţi revii, e enervant! "
Şi azi când mă întorc în timp la tine
Nu s-a schimbat nimic din ce era
Îmi place primăvara, râd când vine
Ea ne-a salvat mereu de vremea rea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu