vineri, 11 martie 2011

trupul înţelege

pot să trag de mine
hainele să-mi rup
dar cu toate astea
n-o să-ncap în trup.
vreau unul mai mare
să se alungească
când îmi fuge gândul
şi să-mi amintească:
iar te-ntrebi, ancuţo
unde poate-ncape
sufletul sălbatic
care vrea să scape?
Publicat de la

9 comentarii:

  1. Pacatoasa11 martie 2011 la 08:18

    pentru poezia asta, un mare DAAA

    RăspundețiȘtergere
  2. Ancuţa11 martie 2011 la 08:33

    :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Unknown11 martie 2011 la 08:40

    Si totusi de ce nu-ti urmezi visele? Sufletul e nebun, atunci fi nebuna. Sentimentul de vina sau regret e unul inutil in viata asta.

    RăspundețiȘtergere
  4. Ancuţa11 martie 2011 la 08:42

    mi le urmez, să ştii. sălbăticia asta e mai degrabă o inadaptare

    RăspundețiȘtergere
  5. Iulia Georgeta Popescu11 martie 2011 la 09:33

    Tu intreba-te...
    S-a mai intrebat una, o cunosc...

    RăspundețiȘtergere
  6. Ancuţa11 martie 2011 la 10:29

    şi..a rămas cu întrebatul?

    RăspundețiȘtergere
  7. Iulia Georgeta Popescu11 martie 2011 la 11:48

    ... crede ca e proasta. Tu, intreaba-te... Nu e obligatoriu sa ajungi la acelasi raspuns.

    RăspundețiȘtergere
  8. Lola.12 martie 2011 la 02:08

    vai,dar e geniala ;)) cuvinte simple,dar asezate intr-o ordine perfecta.suna atat de frumos...felicitari! >:D<

    RăspundețiȘtergere
  9. Ancuţa12 martie 2011 la 10:16

    >:D<

    RăspundețiȘtergere

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)