despre tren şi poezie
nu ştiu cât s-a mai vorbit
dar să ştiţi că dintre ele,
unul este mai grăbit
vezi,
catrenul nu-i ca trenul
n-ai bilet dar poţi să urci
apoi studiezi terenul
dar nu ştii unde te duci.
e rapid precum e gândul
poţi să-l iei şi dintre staţii
şi îţi scapă mereu fundul
cam din orice situaţii.
n-are nici locomotivă
fiindcă-l pune în mişcare
numai starea emotivă
sau durerea-ngrozitoare.
este mult mai paşnic dânsul,
are clase peste trei
iar când te apucă plânsul
se opreşte unde vrei.
Ce mai faci mai, copile? Oare cat ti-o trebui sa chinui o admitere...?
RăspundețiȘtergerebine fac măi iulia :D
RăspundețiȘtergereîmi trebuie destul de mult, dar n-aş vrea doar s-o chinui
pfuai de capu' meu.tipo,chiar tu debitezi poeziile astea?ca mi-e greu a crede ca o fiinta atat de cruda si de tanara ca tine poate avea niste idei atat de geniale.nu am cuvinte sa ma exprim...am amutit!
RăspundețiȘtergerepoezia e din joacă, mie-mi place să mă joc :D
RăspundețiȘtergere